Moțiunea împotriva Oanei Țoiu a fost respinsă în Senat
Pe 23 februarie 2026, Senatul României a decis să respingă moțiunea simplă depusă de partidele de opoziție împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Rezultatul votului a fost de 44 de voturi pentru respingere, 59 contra și o abținere, conform raportului Agerpres.
Ministrul Țoiu nu a fost prezentă la dezbateri, fiind angajată într-o reuniune a Consiliului Afacerilor Externe la Bruxelles. În absența sa, Clara Volintiru, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a asigurat reprezentarea instituției. Opoziția a susținut că Țoiu a abordat „un mod defectuos, ideologizat și necoordonat” în ceea ce privește interesele României în cadrul negocierilor europene asupra Acordului UE – Mercosur.
Contextul moțiunii și reacțiile ministrului
Moțiunea a fost intitulat „Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol” și a fost semnată de 43 de senatori din partide precum PACE – Întâi România, AUR și senatori neafiliați. Avizul negativ al Comisiei de Politică Externă a influențat desfășurarea votului, scoțând în evidență fricțiunile politice existente.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Oana Țoiu a subliniat că participarea sa la Consiliul Afaceri Externe nu a fost un compromis, ci un angajament de a transmite un mesaj „clar” României. De asemenea, ea a criticat acuzațiile aduse prin moțiune, caracterizându-le ca fiind parte a unei campanii orchestrate de politicieni care ignoră votul cetățenilor și promovează idei periculoase, incluzând sugestii de cedare a unor teritorii și de ieșire din NATO.
Critica adusă opoziției
Țoiu a atacat personal unii dintre semnatarii moțiunii, printre care Ninel Peia și Petrișor Peiu, menționând pozițiile lor controversate, ce includ susținerea publică a unor idei pro-ruse. Ministrul a afirmat că aceștia își propun ca România să nu beneficieze de o reprezentare adecvată în scenele diplomatice internaționale, excepție făcând întâlnirile de la Consiliul de Afaceri Externe, ținând cont de contextul războiului curent.
Oana Țoiu a reafirmat transparența misiunilor MAE, inclusiv discuțiile legate de Ucraina, subliniind importanța respectării alegerilor cetățenilor români. În plus, ea a reafirmat angajamentul României față de valorile europene și de sancționarea Rusiei, diferențiindu-se de retorica oportunistă din parte opoziției.
Concluzie
Contextul moțiunii în care Oana Țoiu a fost implicată scoate la iveală fricțiunile politice din România, reflectând nu doar competiții interne pentru putere, ci și tensiunile internaționale actuale. Poziția sa activă la Bruxelles, precum și abordarea față de subiecte critice precum sancțiunile împotriva Rusiei, vor rămâne teme centrale în discuțiile viitoare despre politica externă românească.