Vicepremierul Oana Gheorghiu: 83 de companii centrale cu pierderi istorice
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Guvern, vicepremierul Oana Gheorghiu a abordat o problemă deosebit de gravă, relevând faptul că „83 dintre companiile centrale au pierderi istorice”. Afirmația sa subliniază caracterul urgent și necesitatea stringentă de a iniția reforme profunde în structura companiilor de stat, evidențiind că „societatea resimte o nevoie acută” de schimbări care să conducă la o eficientizare a acestora.
Gheorghiu a accentuat importanța îndepărtării conducerilor interimare din companiile de stat, considerând acest pas drept un „jalon PNRR” care trebuie implementat până în martie 2026. Vicepremierul a subliniat că este imperativ să existe o structură solidă pentru reformele menționate, având în vedere că gestionarea fondurilor publice nu lasă loc pentru „giumbușlucuri”. „Trebuie să facem curățenie și ordine pentru ca aceste companii să devină eficiente și să nu mai producă pierderi,” a declarat Oana Gheorghiu, subliniind impactul negativ pe care performanțele substandard ale acestor entități le au asupra întregii economii.
În prezent, România gestionează un total de 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale și 1.272 locale. Dintre cele 230, vicepremierul a specificat că 83 se confruntă cu pierderi istorice care ajung la aproximativ 14 miliarde lei. Această sumă exorbitantă ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în asigurarea bunăstării economice a țării.
Oana Gheorghiu a prezentat și planurile de operativă pentru activarea Comitetului Național pentru Reformă, care va transforma unitatea de guvernanță de la secretariatul general într-o entitate tehnică de implementare. Acest comitet va avea rolul crucial de a centraliza datele și de a prezenta indicii de performanță, având colaborarea Ministerului Finanțelor, care va evalua impactul bugetar al reformelor.
În ceea ce privește discuțiile despre posibile concedieri, Gheorghiu a fost explicită: „Reforma companiilor de stat nu își propune concedieri. Evident că vor fi necesare ajustări, dar statul va oferi măsuri compensatorii pentru cei afectați.” Această abordare sugerează o atitudine de responsabilitate socială, având în vedere dorința de a minimiza impactul negativ asupra angajaților.
Totodată, asumarea acestor responsabilități politice vine cu provocări. Există riscul ca Oana Gheorghiu să piardă dreptul de vot în cadrul Adunării Generale a Asociației „Dăruiește Viață”, propunere formulată de Carmen Uscatu, co-fondatoarea asociației, ca metodă de rezolvare a stării de incompatibilitate în care se află vicepremierul din momentul preluării funcției.
De la începutul mandatului său, Gheorghiu a fost implicată în mai multe controverse, inclusiv un scandal legat de interacțiunile cu fosta sa colegă, Carmen Uscatu, și o situație cu CSM, care a dus la depunerea unei plângeri penale împotriva ei. Astfel, contextul în care funcționează Oana Gheorghiu este complex și plin de provocări, cu așteptări ridicate atât din partea societății, cât și din partea partenerilor politici.
Reformele promovate de Gheorghiu sunt esențiale pentru a schimba direcția actuală a companiilor de stat din România și pentru a asigura un management eficient și responsabil al resurselor publice.