Primării cu datorii uriașe. Ce spun edilii?
În România, zeci de primării se confruntă cu datorii enorme, iar edilii acuză atât birocrația, cât și administrațiile anterioare pentru situația alarmantă în care se află. Printre comunitățile cele mai afectate se numără comuna Nadeș, care, având doar 2.400 de locuitori, se află în fruntea listei celor mai îndatorate localități, cu o datorie ce depășește 8,5 milioane de lei. Primarul Alexandru-Grigore Sînpetrean, cu un salariu lunar de 9.300 de lei, explică faptul că datoria provine dintr-un proiect european nefinalizat, aprobat în 2011, dar blocat din cauza insolvenței firmei de construcții implicate.
„Este vorba de un proiect integrat de apă-canal și drumuri, care a fost menit să îmbunătățească infrastructura locală. Însă, din păcate, ne-am trezit fără contract de execuție și fără constructor dispus să finalizeze lucrarea. Acel proiect ar fi trebuit să aducă beneficii comunei, dar acum ne confruntăm cu o datorie monumentală”, spune Sînpetrean, încercând să explice provocările cu care se confruntă primăria de-a lungul timpului.
CERTEJU DE SUS – O TRAGEDIE ADMINISTRATIVĂ
Primăria Certeju de Sus, situată în județul Hunedoara, cu o populație de 2.870 de locuitori, se află pe locul trei în acest grim clasament, având datorii ce depășesc 8,4 milioane de lei. Primarul Alexandru Luca, care a preluat funcția acum un an, a dezvăluit că situația actuală este rezultatul unei concesiuni necorespunzătoare din 2010, când primăria a cedat o parte din pădure către firma Deva Gold. În urma unui control efectuat de ANAF în 2018, s-a constatat că sumele cuvenite bugetului de stat nu au fost virate corespunzător.
„Am sechestru pe 110 hectare de pădure și pe clădirea primăriei. E absurd, dar suntem nevoiți să funcționăm în aceste condiții”, afirmă Luca, evidențiind niciun euro din fonduri europene nu a fost accesat pentru proiecte de infrastructură în comunitate.
BIROCRAȚIA DIN SÂNMARTIN
În comuna Sânmartin, primarul Cristian Laza se confruntă cu datorii de aproximativ două milioane de lei, cauzate în principal de întârzierile în plățile guvernamentale pentru persoanele cu handicap grav. Laza subliniază că, deși Guvernul ar trebui să acopere o parte din aceste cheltuieli, întârzierile care ajung până la șase sau șapte luni au generat acum restanțe considerabile.
„Această situație a creat un blocaj, iar măsurile implementate de Guvern în ce privește desființarea posturilor amenință și mai mult stabilitatea administrativă”, afirmă el, semnalând o criză de personal ce afectează administrația locală.
BRAD, HUNEDOARA – O PROBLEMĂ SOLUȚIONATĂ?
Primăria municipiului Brad s-a aflat pe lista primăriilor îndatorate, având o sumă de 7,6 milioane lei, însă primarul Florin Cazacu susține că problema a fost rezolvată. Conform acestuia, majoritatea acestor sume erau legate de fonduri europene recuperabile. „Ceea ce părea a fi o mare problemă s-a rezolvat între timp; o simplă eronare a creat o imagine negativă despre instituție”, conchide Cazacu.
Aceste exemple din diverse colțuri ale țării evidențiază nu doar incapacitatea de gestionare a banilor publici, ci și lipsa unor proceduri clare și eficiente pentru accesarea fondurilor europene. În acest context, primarii solicită mai multă susținere din partea autorităților centrale, pentru a reuși să depășească dezechilibrele financiare și a asigura o viață mai bună pentru cetățenii pe care îi reprezintă.

