Declarațiile lui Ilie Bolojan privind viitorul financiar al României
Ilie Bolojan, fostul premier demis al României, a subliniat recent faptul că anul 2027 va aduce numeroase provocări pe plan economic. Într-o intervenție la B1TV, el a semnalat o reducere a resurselor financiare disponibile, evidențiind că volumul investițiilor publice va scădea semnificativ din cauza lipsei fondurilor provenite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Referindu-se la anii anteriori, Bolojan a menționat un nivel record al investițiilor, care s-a ridicat aproape la 8% din PIB. Cu toate acestea, el a preconizat că această tendință nu va putea fi menținută în viitorul apropiat. „Anul viitor va aduce dificultăți, în special în sectorul investițiilor, unde fondurile vor fi considerabil reduse”, a declarat el.
De asemenea, Bolojan a avertizat că orice guvern care va prelua conducerea țării s-ar putea confrunta cu dificultăți în menținerea salariilor în sectorul public la niveluri acceptabile. El a precizat că, indiferent de măsurile adoptate, va fi complicat să se păstreze salariile plafonate, având în vedere că acest regim a fost deja în vigoare pentru al doilea an consecutiv.
Premiul a subliniat și că actualul sau viitorul guvern are o fereastră limitată de timp, estimată între șase luni și un an, pentru a implementa măsuri de consolidare fiscală. În plus, a evidențiat necesitatea găsirii unei soluții viabile pentru a susține creșterea sectorului public, având în vedere o anvelopă salarială propusă de 12 miliarde de lei în contextul unei noi legi de salarizare.
În aceste discuții, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene pentru a prezenta o variantă actualizată a Legii salarizării. Această variantă, însă, a fost trimisă fără a fi discutată în prealabil cu sindicatele sau liderii politici, ceea ce a stârnit controverse în rândul partidelor.
Toți liderii de partide care au participat la discuțiile organizate de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni au confirmat că nu au avut acces la detalii referitoare la alocarea bugetară planificată pentru salarii. Astfel, în contextul unei presiuni crescând pe buget și a necesității de a reduce deficitul de la 6% la sub 5%, viitorul economic al României rămâne incert și provocator.