Peste 120 de persoane sunt impactate de „amendamentul Fritz” din Legea ANI

By Calin
4 Min Read

PESTE 120 DE PERSOANE SUNT VIZATE DE „AMENDAMENTUL FRITZ” DIN LEGEA ANI

Peste 120 de persoane se află în centrul atenției din cauza amendamentului Fritz, o modificare recentă adusă Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI). Această reglementare radicală stipulează că indivizii care au fost declarați în mod definitiv în încălcarea regimului de incompatibilitate și conflict de interese se vor confrunta cu pierderea mandatelor sau a funcțiilor ocupate. Printre aceștia se numără și Dominic Fritz, actualul primar al municipiului Timișoara, care a fost recent identificat în conflict de interese de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ultimele săptămâni, Dominic Fritz a fost sancționat cu o reducere de 10% a indemnizației sale de primar pentru o perioadă de șase luni. Amendamentul, care a fost considerat constituțional de Curtea Constituțională a României (CCR), a fost promovat de Partidul Social Democrat (PSD) și susținut de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pe parcursul dezbaterilor parlamentare.

Noile dispoziții legislative prevăd că persoanele care, înainte de intrarea în vigoare a legii, au fost recunoscute definitiv în stare de incompatibilitate sau conflict de interese și nu au împlinit cei trei ani de interdicție stipulați de lege, vor pierde automat funcțiile deținute în termen de 30 de zile de la aplicarea noilor reglementări.

Un comunicat emis de ANI pe 3 august subliniază necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ pentru a evita ca încălcările reglementărilor privind conflictul de interese să fie percepute doar ca o problemă economică. Instituția a informat că monitorizează un număr total de 122 de cazuri aflate sub interdicția de trei ani de la încetarea mandatului, aplicată persoanelor identificate ca având conflicte de interese sau fiind în incompatibilitate.

Dintre aceste cazuri, aproximativ 75% se referă la persoane care au fost considerate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective. În raport cu măsurile administrative adoptate, pentru nouă dintre persoanele implicate nu au fost aplicate sancțiuni sau acestea au fost anulate de instanțe, în timp ce pentru celelalte, măsurile au constat în scăderi ale salariului sau indemnizației cuprinse între 5% și 20%, pe perioade variind de la o lună până la șase luni.

Conform ANI, în acest moment, 47 de persoane continuă să exercite funcții pentru care sunt obligate să depună declarații de avere și interese, iar din aceste persoane, 22 se află în situația de a fi fost declarate în conflict de interese, continuând să ocupe funcții elective sau publice. Această situație ilustrează complexitatea și provocările în implementarea unui cadru legislativ riguros în domeniul eticii în funcțiile publice.

Curtea Constituțională a confirmat că amendamentul Fritz este compatibil cu legislația existentă, stabilind astfel un precedent semnificativ pentru transparența activității funcționarilor publici. Totuși, CCR a refuzat un amendament propus de AUR, care prevedea obligația de a publica declarațiile de avere ale partenerelor de viață ale demnitarilor, considerându-l neconstituțional.

În acest context de modificări legislative, Uniunea Salvați România (USR) a contestat Legea ANI la CCR, acțiune sprijinită și de către Nicușor Dan, președintele Capitalei, care a menționat că noua reglementare prezintă implicații semnificative asupra persoanelor ce dețin funcții publice.

Share This Article