BOLOJAN AR PUTEA SESIZA CCR ÎN LEGĂTURĂ CU SALARIILE RESTANTE ALE MAGISTRATILOR: GUVERNUL SEMNALEAZĂ UN CONFLICT
Prim-ministrul interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat recent în cadrul unei conferințe de presă, desfășurată la Palatul Victoria, intenția guvernului de a sesiza Curtea Constituțională (CCR) referitor la un conflict juridic de natură constituțională, apărut între executivul român și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Acest demers vine într-un moment delicat în care instanța a acționat în calitate de arbiter, substituindu-se autorității executive în gestionarea finanțelor publice, mai ales în privința alocării salariilor restante pentru magistrați.
Bolojan și-a exprimat îngrijorarea că instanța a depășit cadrul său de competență constituțională, afirmând: „Sarcina judecătorilor este de a interpreta și aplica legile existente, nu de a determina distribuția fondurilor publice.” El a accentuat că, conform legislației, atât elaborarea bugetului, cât și gestionarea acestuia sunt responsibilități exclusive ale puterii executive și legislative. Această poziție a fost întărită printr-o notă emisă de Dan Reșitnec, secretarul general al guvernului, care a subliniat lipsa de competență a instanței de a obliga guvernul să aloce fonduri pentru anumite sectoare, în special pentru plata restanțelor salariale din justiție.
Acest conflict a escaladat după ce, la 5 mai, Curtea de Apel București a acceptat o acțiune inițiată de ICCJ, obligând guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale ale judecătorilor printr-o rectificare bugetară. Instanța a stabilit un termen de plată de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, prevăzând sancțiuni severe pentru nerespectarea acestuia.
În anul 2026, proiectul de buget propus de Ministerul Finanțelor alocă aproape 5 miliarde de lei pentru ICCJ, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de aproximativ 50% față de anul anterior, destinația acestor sume fiind acoperirea restanțelor salariale. Cu toate acestea, guvernul a decis să amâne parțial aceste plăți, redirecționând fondurile către ajutoare sociale.
Restanțele salariale au rezultat în urma majorărilor de 25% adoptate în 2023 de ICCJ și Parchetul General, care sunt aplicabile retroactiv din 2018. Criticile aduse guvernului pentru întârzierea acestor plăți au fost vehemente, ICCJ acuzând executarea bugetară ca o încălcare a dreptului de proprietate al judecătorilor.
Președinta ICCJ, Lia Savonea, și-a exprimat, de asemenea, nemulțumirea față de măsurile guvernului, întărind acuzațiile de încălcare a principiului separării puterilor în stat și depunând plângeri oficiale împotriva legislației care afectează pensiile magistraților. Tensiunile actuale subliniază provocările semnificative cu care se confruntă sistemul de justiție din România și impactul profund pe care politicile bugetare îl au asupra acestuia.