Șoșoacă a apărut în direct la televiziunea de propagandă a Kremlinului pentru a minți despre dronă
Europarlamentarul Diana Șoșoacă a fost în centrul atenției după ce a apărut într-o intervenție live la o televiziune considerată a fi de propagandă a Kremlinului. Aceasta a fost invitată să discute despre incidentul recent de la Galați, unde o dronă a căzut, provocând răni unei mame și unui copil de 14 ani. În cadrul celor 10 minute de intervenție, Șoșoacă a făcut mai multe afirmații controversate și eronate referitoare la natura dronei, adoptând o retorică surprinzător de similară cu cea a oficialilor ruși, inclusiv a președintelui Putin și a purtătorilor de cuvânt ai Ministerului rus de Externe.
Afirmatii false și retorică Kremlinului
În debutul intervenției sale, Diana Șoșoacă a susținut că nu avem o investigație care să ateste originea rusă a dronei, cerând, în mod surprinzător, ca o anchetă să fie condusă și de specialiști ruși. Aceasta a argumentat că lipsa unei concluzii clare se bazează pe simple presupuneri. Totuși, această afirmație este contrazisă de investigația deja inițiată de autoritățile române, care, împreună cu raportul Ministerului Apărării Naționale, confirmă că drona este un model Geran-2, fabricat în Rusia, iar dovezile sunt susținute de numerele de înregistrare ale aparatului.
Declarațiile în concordanță cu poziția oficială rusă
Stilul retoric al Dianei Șoșoacă seamănă izbitor cu declarațiile lui Vladimir Putin, care, în trecut, a pus la îndoială originea dronei rusești înainte de a se realiza o examinare amănunțită. Pe 2 iunie 2026, Ministerul Apărării din România a emis un comunicat de presă prin care confirma că drona a fost identificată ca având o încărcătură explozivă semnificativă, estimată la aproximativ 30 kg, subliniind astfel pericolul reprezentat de aceasta.
Continuarea propagandei și acuzațiile aduse NATO
La finalul intervenției sale, Șoșoacă a reluat teme populare în rândul susținătorilor Kremlinului, acuzând NATO și Uniunea Europeană că ar încerca să provoace un conflict între România și Rusia pentru obținerea unor beneficii proprii. De asemenea, a criticat contractele SAFE destinate modernizării armatei române și a sugerat că populația română nu își dorește o implicare militară față de Rusia. Totuși, această retorică pare să ignore contextul geopolitic complicat, în care Rusia continuă să își manifeste agresiunea împotriva Ucrainei.
Solidaritatea internațională cu România
În urma acestor evenimente, reprezentanții internaționali au exprimat solidaritate cu România, manifestând îngrijorare față de incidentele legate de dronele rusești. La ONU, un număr de 56 de țări au intervenit, reafirmându-și sprijinul pentru România în fața provocărilor de securitate ridicate de aceste activități. Această situație accentuează necesitatea unei reacții unite împotriva propagandei și evidențiază vulnerabilitățile care afectează România în fața amenințărilor externe.