Nicușor Dan contestă la CCR legea care dublează cota de urși care pot fi vânați
Președintele României, Nicușor Dan, a inițiat o sesizare la Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu legalitatea unei legi recente care prevede dublarea numărului de urși care pot fi vânați anual, crescând de la 400 la peste 800. Această reformă, enunțată în Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, a stârnit controverse și critici vehemente din partea organizațiilor de mediu și a experților în conservare.
Argumentele aduse de Administrația Prezidențială
Administrația Prezidențială a subliniat că noua legislație contravine unor principii fundamentale prevăzute în Constituție și unor directive ale Uniunii Europene, inclusiv Directiva 92/43/CEE, care accentuează importanța protejării habitatelor și speciilor de faună. Conform sesizării, eliminarea urșilor fără o justificare științifică solidă, precum și absența evaluărilor regulate ale populației de urși în aria vizată, ar putea fi interpretate ca o măsură disproporționată din perspectiva normelor europene.
Imposibilitatea de a justifica măsurile letale
Administrația prezidențială a afirmat că legislația contestată nu reușește să demonstreze existența unor alternative viabile la vânătoare și nu oferă motive suficiente pentru implementarea acestor cote de extragere. Această situație transformă măsurile letale în principalul instrument de gestionare a populației de urși, contrar principiului stipulat în Directiva Habitate, care prevede că vânătoarea ar trebui să fie o ultimă soluție, aplicată doar în circumstanțe excepționale.
Aspecte legale și impunerea de măsuri alternative
Sesiunea lui Nicușor Dan subliniază, pe lângă considerațiile științifice, și faptul că noua legislație nu respectă articolele constituționale referitoare la protecția mediului și obligațiile care decurg din aderarea României la Uniunea Europeană. Această neconformitate ar putea genera un control de constituționalitate, având în vedere că norma internațională și europeană trebuie să prevaleze asupra reglementărilor naționale, în măsura în care acestea intră în conflict.
Consecințele unor reglementări defectuase
Una dintre criticile principale aduse noii legi se referă nu doar la presupusa suprapopulare a urșilor, ci și la lipsa unui sistem eficient de monitorizare a acestora. De asemenea, absența unui mecanism clar pentru asigurarea respectării cotelor pune în pericol nu doar speciile protejate, ci și echilibrul ecologic din regiunile afectate. Această serie de deficiențe, în corelație cu incoerențele legislative, ar putea genera dificultăți majore în gestionarea populației de urși și în protejarea mediului.
Concluzie și perspective viitoare
În concluzie, sesizarea lui Nicușor Dan la CCR scoate în evidență nu doar urgența unei reglementări mai stricte și bazate pe dovezi științifice, ci și necesitatea respectării obligațiilor internaționale și europene în legătură cu conservarea speciilor de faună. Conexiunea între legislația națională și protecția mediului impune o analiză atentă și un dialog constant pentru a găsi soluții sustenabile în gestionarea populației de urși în România.