Tensiuni cauzate de noua lege a salarizării
Sindicatele din România, reprezentate prin confederațiile CNS Cartel ALFA, CNSLR-Frăția și CSDR, își exprimă îngrijorarea față de întârzierea negocierilor privind noua lege a salarizării unitare, parte integrantă a angajamentelor asumate de țară prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste organizații subliniază că termenul limită pentru adoptarea legii se apropie rapid, având ca dată limită luna august. Până în prezent, nu a fost publicat niciun proiect oficial care să ofere detalii clare despre conținutul legii sau un calendar de consultări.
Conform unui comunicat emis de confederațiile sindicale, lipsa dezbaterilor reale poate contribui la intensificarea tensiunilor sociale, generând dezechilibre între diversele categorii profesionale din sectorul public. Este esențial ca autoritățile să ia în serios solicitările sindicatelor, având în vedere că nu au avut loc discuții semnificative nici la nivel ministerial, nici în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Sindicatele sunt de părere că, în contextul actual al guvernului interimar, negocierile trebuie să fie desfășurate cu rigoare, evitând superficialitatea sau fragmentarea. „Legea salarizării nu poate fi realizată prin amendamente izolate și negocieri politice conjuncturale,” au declarat reprezentanții acestora. Printre cerințele esențiale se numără organizarea unor negocieri urgente în fiecare minister, inițierea unei dezbateri naționale la Ministerul Muncii și o mai mare transparență în procesul de elaborare a proiectului de lege.
Sindicatele avertizează că, fără aceste măsuri, se pot produce dezechilibre sociale semnificative și ar putea fi afectată credibilitatea angajamentelor asumate prin PNRR. Noua lege a salarizării trebuie adoptată până la finalul lunii august, altfel România riscă să piardă 700 de milioane de euro din fondurile de redresare prevăzute în acest plan. Ministerul Finanțelor a comunicat o majorare a anvelopei salariale cu 7,5 miliarde de lei, totalizând 173,5 miliarde de lei, sumă ce ar putea facilita creșteri salariale pentru aproximativ jumătate dintre angajații din sectorul public.
Modificările supuse dezbaterii par să includă eliminarea unor sporuri, cum ar fi cele pentru condiții vătămătoare și sporul de cifru, menținând totuși sporul de 40% pentru proiectele finanțate din fonduri europene, în continuare accesibile anumitor funcții din sectorul public. Cu toate acestea, nemulțumirile persistă în rândul sindicatelor din educație și sănătate, mai ales în privința noilor grile de salarizare, care propun limitarea salariului maxim al profesorilor din învățământul preuniversitar și reducerea sporului pentru condiții extrem de periculoase din sistemul sanitar.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a asigurat că veniturile bugetarilor nu vor scădea după adoptarea noii legi, subliniind totodată importanța restabilirii corelațiilor între familiile ocupaționale pentru o salarizare justă și predictibilă. Legea salarizării unitare nu este doar crucială pentru stabilirea unui sistem corect de plată, ci și pentru a rezolva discrepanțele semnificative apărute în sistemul public de salarii de la ultima aplicare din 2017. Adoptarea ei este o condiție esențială pentru asigurarea accesului României la fondurile europene destinate redresării economiei.