Va primi România cei 231 de milioane de euro pentru reforma pensiilor speciale?
Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor, a exprimat un „optimism rezervat” cu privire la posibilitatea ca România să primească suma de 231 de milioane de euro, necesară pentru reforma pensiilor speciale. Această alocare financiară este condiționată de Comisia Europeană, care a stabilit că pentru a fi eligibilă, România trebuie să respecte anumite jaloane referitoare la aceste pensii. Deși termenul limită de 28 noiembrie 2025 pentru implementarea reformei a fost depășit, proiectul de lege care vizează reducerea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare a fost, în cele din urmă, adoptat.
În urma unei ședințe de guvern, Pîslaru a fost întrebat dacă jalonul menționat este considerat îndeplinit în ochii Bruxelles-ului. El a subliniat că, deși există o analiză preliminară asupra cererii de plată, Comisia dorește să finalizeze decizia pe ambele cereri, respectiv cererea de plată 3 și cererea de plată 4, în același timp. Ministrul a detaliat că procesul de aprobat al cererii de plată se află într-o etapă avansată, dar a menționat că România a fost nevoită să furnizeze documente doveditoare pentru anumite investiții incluse în cererea de plată 4, ceea ce a dus la întârzierea avizului final.
„Pe cererea de plată 4, este crucial să nu doar să îndeplinești investiția, ci și să furnizezi corect documentele necesare”, a declarat Dragoș Pîslaru, accentuând complexitatea procesului de raportare și evaluare. Conform acestuia, în prezent se efectuează ultimele ajustări pentru a răspunde cerințelor Comisiei. În același timp, România se confruntă cu riscul de a fi penalizată cu 4 miliarde de euro din cauza întârzierilor în îndeplinirea reformelor angajate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În cadrul ședinței de guvern, au fost evaluate riscurile și stadiul jaloanelor pentru Ministerul Mediului și Ministerul Energiei, fiind stabilit un calendar de implementare pentru toate țintele restante. Aceste ținte vor fi monitorizate și evaluate cu regularitate, la fiecare două săptămâni, pentru a asigura progrese semnificative în reducerea întârzierilor și îndeplinirea angajamentelor asumate de România în fața partenerilor europeni.