Prețul tăcerii: Cât plătesc orădenii rețeaua de șantaj a lui Mircea Chirilă

By Calin
4 Min Read

Cum ajung banii publici din Oradea la editorul eBihoreanul

O investigație jurnalistică readuce în atenție modul în care banii publici din Oradea ajung, prin mai multe circuite, către editorul publicației eBihoreanul, prin Bihor Media SRL. Peste două milioane de lei au fost direcționați în perioada 2015–2021 către presa locală, iar 66% din plățile inventariate au mers către același editor. Separat, pentru anul 2021, totalul contractelor și finanțărilor publice ajungea la 762.758 de lei, aproape jumătate din cifra de afaceri a companiei.

Această concentrare a banilor publici ridică suspiciuni de favoritism și de tratament preferențial, bazat pe criterii politice și pe servilism editorial. Resursele comunității ajung astfel să întrețină o rețea de șantaj și manipulare descrisă în investigație.

Intermediari care schimbă eticheta, nu originea banilor

Investigația urmărește traseul prin care municipalitatea finanțează asociații și fundații, iar acestea cumpără publicitate de la același editor. În acest circuit apar Asociația pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune și Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice. Pe hârtie, banii sunt pentru turism, patrimoniu și promovarea orașului. Cotizația devine bugetul asociației, bugetul devine contract de publicitate, iar contribuabilul pierde din vedere destinația finală a banilor.

Compania de Apă și imaginea directorului

Lucian Mihai Chindlea a ajuns la conducerea Companiei de Apă Oradea în toamna anului 2021, fiind prezentat atunci ca parte a echipei formate de Florin Birta. Ulterior, în perioada 2024–2025, compania condusă de Chindlea a plătit 325.027,76 de lei către Bihor Media, editorul eBihoreanul, în timp ce directorul primea în paginile publicației spațiu pentru prezentarea proiectelor și rezultatelor sale.

Orădenii nu pot schimba furnizorul local de apă precum schimbă un magazin, iar anunțurile despre avarii și lucrări au o utilitate precisă. Construirea imaginii directorului și a administrației este însă altă prestație, cu alți beneficiari. Dacă plata cumpără bunăvoință editorială, factura de publicitate devine ambalajul protecției mediatice: compania suportă costul, iar directorul și administrația culeg beneficiul de imagine.

Decontări pentru servicii neprestate

Curtea de Conturi a găsit la Primăria Oradea servicii facturate și decontate fără corespondent integral în realitate: suprafețe de salubrizare mai mari decât cele efectiv curățate și cantități de lucrări peste cele executate. Auditul pentru 2024 consemnează abateri de 161.572 de lei la reparații, inclusiv majorări, și decontări nejustificate de 168.912 lei la salubrizare.

O suprafață nemăturată, dar facturată ca fiind curățată, înseamnă un serviciu fictiv înscris într-o factură și plătit din fonduri publice. eBihoreanul a relatat constatările într-un articol care insistă asupra erorilor contabile, ceea ce bagatelizează gravitatea cheltuielilor, se arată în investigație.

Controlorii și cercul politic

Emilian Pavel ajunge prefect, fostul său colaborator Liviu Sabău Popa ajunge auditor, iar George Fărăianu este prezentat public drept consilier al conducerii Camerei de Conturi. Relațiile descrise pun în discuție felul în care oamenii de partid ajung în instituția chemată să controleze cheltuielile administrației.

O sinecură într-o instituție de control înseamnă acces la informații și, în funcție de atribuții, influență asupra verificărilor. Pentru Primărie, miza este controlul propriilor cheltuieli, iar pentru publicația finanțată din acest circuit, miza este verificarea contractelor din care încasează.

Cine răspunde pentru banii orădenilor

Decontările pentru prestații inexistente cer o anchetă penală asupra faptelor și a responsabilității celor care au emis facturile, au acceptat lucrările și au aprobat plata. Orădenii plătesc din buzunarele lor și au dreptul să primească informație despre destinația banilor.

Când publicația finanțată de instituții bagatelizează decontările nereale și discreditează controlorii, cititorul primește o apărare a administrației ambalată ca informare. Costul rămâne al comunității, iar avantajul este al celor protejați.

Share This Article