Sorin Grindeanu acuză Guvernul Bolojan că ascunde Legea salarizării
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat recente acuzații la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan, susținând că acesta păstrează secret proiectul Legii salarizării unitare. Potrivit declarațiilor sale, varianta finală a legii nu a fost prezentată în cadrul discuțiilor desfășurate la Palatul Cotroceni, iar liberalii nu au furnizat simulările necesare pentru a evalua impactul acestei legi asupra salarizării în sectorul public.
Întârzierile și provocările implementării legii
Grindeanu a subliniat dificultățile întâmpinate în cadrul discuțiilor cu instituțiile responsabile pentru aprobarea legii, printre care se numără UDMR, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. El a afirmat că lipsa unui dialog constructiv între ministere este o problemă semnificativă, ce împiedică avansarea proiectului. Liderul PSD a subliniat necesitatea ca legea să fie clară și operativă pentru a răspunde nevoilor angajaților din sectorul public.
Amânarea proiectului din 2023
Referindu-se la anul 2023, Grindeanu a explicat că Guvernul Ciucă a decis amânarea Legii salarizării, considerând că bugetul României nu putea suporta simultan adoptarea acestei legi și a legislației pensiilor. Această alegere a fost convenită în cadrul coaliției de atunci, fiind percepută ca o măsură strategică.
Pozitia actuală a PSD
Sorin Grindeanu a subliniat faptul că PSD nu se opune adoptării Legii salarizării, dar a evidențiat că dificultățile apar din interiorul actualei coaliții. El a mai menționat că ar fi fost benefic ca Petre Florin Manole să rămână ministru al Muncii, având în vedere problemele de colaborare cu Dragoș Pîslaru, din partea sindicatelor.
Discuții finale la Cotroceni
Recent, liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit la Palatul Cotroceni pentru discuții finale privind Legea salarizării. Președintele Nicușor Dan a subliniat importanța încheierii acestui proiect legislativ până la sfârșitul lunii august 2026, având în vedere riscul de a pierde finanțarea de aproximativ 700 de milioane de euro prevăzută în Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR).