Scenariul în care Bolojan poate impune raționalizarea consumului de energie
Pe 31 iulie 2026, premierul Ilie Bolojan a declarat stare de alertă în urma unei scăderi semnificative a producției de energie electrică, ceea ce a generat discuții cu privire la posibile măsuri de raționalizare a consumului de energie. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a accentuat că, în această etapă, nu se pot impune măsuri obligatorii, iar restricțiile pot fi implementate doar printr-un consum voluntar mai redus. Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea maximizării capacităților de producție și a propus amânarea lucrărilor de întreținere programate.
În contextul prognozării unei creșteri a consumului de energie, datorită valului de caniculă, premierul Bolojan a întocmit un plan care favorizează utilizarea stocurilor existente de energie și, eventual, apelarea la importuri pentru a susține nevoile de consum. Dumitru Chisăliță a avertizat că, în cazul deteriorării gravice a situației — de exemplu, oprirea unității numărul doi de la Cernavodă sau o creștere bruscă a cererii — ar putea fi necesară proclamarea stării de urgență. Aceasta ar permite aplicarea unor măsuri mai drastice, în special pentru consumatorii industriali.
O eventuală stare de urgență ar extinde restricțiile asupra sistemului de electrificare, impunând unor categorii de consumatori industriali obligația de a reduce consumul. Chisăliță a menționat că populația nu va resimți aceste măsuri, ceea ce sugerează un impact major asupra sectorului industrial. Pe de altă parte, activitatea recentă a Forțelor Navale Române vizează realizarea de cercetări hidrografice în sectorul fluvial al Dunării, cu scopul de a devia parțial un braț al fluviului către centrala nucleară de la Cernavodă, asigurând astfel funcționarea în siguranță a reactorului.
Organizarea acestor acțiuni devine esențială în contextul actual, dat fiind disfuncțiile în resursele energetice ale țării. În concluzie, premierul Ilie Bolojan colaborează strâns cu specialiști din domeniu pentru a anticipa și gestiona o potențială criză energetică, punând în aplicare atât măsuri preventive, cât și planuri de acțiune în cazul în care situația continuă să se agraveze.