Bolojan lansează un apel de urgență după oprirea reactoarelor de la Cernavodă
Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a solicitat cu insistență cetățenilor și consumatorilor industriali din țară să își reducă voluntar consumul de energie electrică, cu precădere în intervalul orar 20:00-23:00. Această cerință a venit ca urmare a suspendării temporare a funcționării a două reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, cauzată de condiții severe de secetă care au determinat un deficit considerabil în producția de energie electrică.
Impactul asupra sistemului energetic național
Bolojan a subliniat că situația de la centrala nucleară are repercusiuni semnificative asupra întregului sistem energetic din România. Datorită unei scăderi drastice a debitelor Dunării, care în mod obișnuit se situau între 3.900 și 4.500 mc/s, acum acestea au scăzut la 1.600 mc/s, făcând imposibilă funcționarea centralei la parametrii normali. „Dacă nivelul apei scade sub un prag critic, pompele care extrag apă din Dunăre sunt obligate să se oprească”, a explicat Bolojan.
Reducerea capacității de producție
Conform premierului, pierderea a 550 de MW din producția totală de energie, care reprezintă sub 10% din necesarul zilnic de aproximativ 7.000 de MW, este un semn de alarmă. De asemenea, a avertizat că, în zilele următoare, centrala va pierde încă 600-650 MW, ceea ce ar duce la o diminuare a capacității de producție cu aproximativ 20%.
Strategia de intervenție în criza energetică
În acest context, România va fi nevoită să își maximizeze producția de energie din surse alternative, inclusiv gaze naturale, energie solară și eoliană, și va trebui să recurgă la importuri suplimentare. Bolojan a menționat că în prezent țara importă aproximativ 1.700 MW în perioada de vârf, iar această valoare este de așteptat să crească, semnalând totodată posibile probleme în accesarea acestor importuri în săptămânile următoare.
Necesitatea investițiilor în sectorul energetic
Premierul a subliniat importanța crucială a investițiilor în sectorul energetic, care ar fi putut să asigure rezervele necesare pentru cazuri de urgență precum cel curent. „O astfel de secetă nu a fost observată de mult timp și afectează grav debitul Dunării”, a afirmat el, subliniind că sunt necesare măsuri proactive pentru a preveni viitoare recesiuni energetice.
Această situație pune în evidență vulnerabilitățile sistemului energetic românesc și ridică întrebări cu privire la capacitatea țării de a face față provocărilor climatice și cerințelor energetice ale unei economii în continuă expansiune.