Legea salarizării lui Pîslaru este desființată de Cseke Attila
Într-un document oficial înaintat Ministerului Muncii pe 20 iulie, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, și-a exprimat dezacordul față de proiectul de lege privind salarizarea, semnat de Dragoș Pîslaru. Analiza realizată de Ministerul Sănătății scoate la iveală numeroase inechități, care, conform evaluărilor, ar putea conduce la reduceri îngrijorătoare ale veniturilor personalului medical.
Cseke subliniază că proiectul prevede eliminarea unor sporuri pe termen nelimitat, precum și diminuarea remunerației pentru gărzi. Aceste modificări ar putea influeța negativ funcționarea sistemului sanitar din România, generând dificultăți considerabile.
Puncte critice ale proiectului de lege
Un alt punct contestat de Cseke Attila se referă la distribuirea premiilor de performanță, ce ar urma să fie acordate doar personalului didactic, obligând celelalte categorii de angajați din sănătate să aștepte până în 2028. Această abordare creează o discriminare semnificativă între diferitele profesii din sistem, contravinând principiului nediscriminării și generând inechități între angajați.
Ministerul Sănătății consideră că un sistem de salarizare bazat pe performanță ar trebui să promoveze echitatea și meritocrația, recompensând adecvat medicii care depun eforturi considerabile pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate. În plus, s-au cerut măsuri de evaluare a impactului acestui sistem, inclusiv inițierea unor programe pilot în unități sanitare selectate.
Propuneri de amendare a proiectului
În cadrul observațiilor formulate, Ministerul Sănătății a propus majorarea limitelor pentru sporuri și premii de la 20% la 30%. De asemenea, s-a solicitat creșterea plății pentru gărzi, în special pentru cele efectuate în zilele de repaus, în sărbători legale sau în alte zile non-lucrătoare, ca o modalitate de a compensa efortul medicilor și de a menține personalul în sistemul sanitar public.
Cseke a subliniat că sporurile ar trebui acordate în funcție de condițiile de muncă și nu ar trebui să existe limite arbitrare care să restrângă drepturile angajaților. Abordarea propusă ar crea nu doar inechitate, ci ar submina și reglementările legale existente.
Reacțiile din partea sindicatelor
Federația Solidaritatea Sanitară din România a înaintat propriile solicitări pentru noua lege a salarizării, incluzând o clauză de non-regresie a veniturilor și o diferențiere reală a condițiilor de muncă. Este clar că protecția drepturilor salariale și recunoașterea muncii depuse de angajații din sănătate reprezintă priorități esențiale pentru asigurarea stabilității și eficienței sistemului medical.
Consultări viitoare între partidele politice
Într-un climat politic tensionat, președintele Nicușor Dan a convocat liderii fostei coaliții de guvernare pentru a discuta forma finală a proiectului Legii salarizării unitare. Aceste întâlniri sunt considerate cruciale pentru atingerea unui consens înainte de prezentarea proiectului în Parlament, în contextul diversității de opinii existente între partidele politice implicate.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și-a exprimat, de asemenea, opoziția față de actuala formă a legii, citând „problemele uriașe” evidențiate în textul acestuia. Aceste contradicții politice riscă să intensifice tensiunile și să finalizeze discuțiile legate de o lege extrem de importantă pentru sectorul bugetar.