Armata a publicat raportul referitor la drona rusă care a atacat un bloc din Galați: Geran 2 cu sistem KOMETA
Recent, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat concluziile sale în urma incidentului petrecut în Galați, unde o dronă de tip Geran-2, fabricată în Rusia, a lovit un bloc de locuințe. Această dronă, care conținea o încărcătură explozivă de aproximativ 30 kg, echivalentul TNT, a rănit două persoane, ceea ce a generat un val de îngrijorare printre autoritățile române și populație.
Conform raportului MApN, detalii cruciale au fost prezentate privind specificațiile tehnice ale dronei. Fuselajul acesteia a fost confecționat din fibră de carbon, iar sistemul de propulsie beneficiază de un sistem GNSS de tip KOMETA, destinat localizării precise. Aceste informații, împreună cu probele colectate de la locul incidentului, au stabilit o legătură între această dronă și atacurile anterioare atribuite Rusiei în România, inclusiv în județele Tulcea și Galați.
Incidentul a fost inițial observat în spațiul aerian ucrainean, situat la aproximativ 19 kilometri de granița națională, ridicând întrebări asupra intențiilor Federației Ruse. Președintele capitalei, Nicușor Dan, a declarat că acest episod nu constituie un atac direct asupra României, ci o amplificare a conflictului din Ucraina care influențează securitatea regională.
În urma acestui atac, autoritățile române s-au angajat să comunice rezultatele anchetei către partenerii din Uniunea Europeană și NATO, subliniind natura provocatoare a acțiunilor rusești. MApN a subliniat că atacul este o provocare gravă, BCE considerând generația de drone kamikaze o amenințare persistentă în contextul actualului conflict militar.
Reacții oficiale
La scurt timp după atac, oficialii români au reacționat prompt, subliniind importanța întăririi măsurilor de securitate în regiune. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei Române, a catalogat incidentul ca fiind o acțiune riscantă din partea Rusiei, reafirmând gravitatea amenințărilor la adresa stabilității regionale.
Mihai Fifor, alt oficial de rang înalt, a criticat lipsa unei solicitări de activare a Articolului 4 din tratatul NATO, argumentând că astfel de incidente ar trebui să determine o reacție coordonată și concertată din partea aliaților. Aceste provocări, deși îngrijorătoare, nu au împiedicat România să colaboreze strâns cu partenerii săi internaționali, având ca obiectiv comun asigurarea unei reacții eficiente la amenințările la adresa securității naționale.