România pierde 500 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierii reformelor
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis că România a suferit o pierdere semnificativă de 500 de milioane de euro din plafonul alocat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza nefinalizării la termen a unor reforme esențiale. Potrivit declarațiilor făcute de ministru, din cererea de plată nr. 3 (CP3), România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro, dar această realizare nu compensează pierderile cauzate de implementarea deficitară a reformelor în trecut.
Deși statul român a reușit să recupereze o sumă considerabilă de 166 milioane euro din cele 231 milioane euro inițial suspendate privind pensiile speciale, întârzierile în implementarea altor reforme au dus la pierderi mai mari. Evaluarea recentă efectuată de Comisia Europeană a relevat faptul că multe dintre reformele propuse pentru CP3 trebuiau finalizate corespunzător la data depunerii, 15 decembrie 2023, dar nu au fost realizate eficient. Această deficiență a dus la suspendarea parțială a unor plăți în mai 2025.
Pîslaru a subliniat eforturile echipei sale tehnice de a corecta neajunsurile identificate. Începând cu preluarea mandatului, pe 23 iunie, a activat toate pârghiile necesare pentru recuperarea fondurilor suspendate, inclusiv prin discuții tehnice și coordonări cu autoritățile responsabile. Succesurile înregistrate în cadrul CP3 includ, de asemenea, reformele pentru guvernanța companiilor de stat, ceea ce a condus la recuperarea a 132 milioane euro. Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a jucat un rol esențial în impulsionarea acestei reforme.
Cu toate acestea, jaloanele 3 și 4, legate de companiile de stat din sectoarele energiei și transporturilor, au fost problematic, România reușind să recupereze doar 48 milioane euro dintr-o potențială pierdere de 180 milioane euro, precum și 4,5 milioane euro din 15,4 milioane euro.
Ministrul Pîslaru a evidențiat faptul că, acolo unde a existat voință politică, progresele au fost vizibile, în special în privința pensiilor speciale. Totuși, întârzierile în reformele ce vizează companiile de stat au generat pierderi semnificative. El a subliniat nemulțumirea față de numirile politice în funcțiile de conducere, argumentând că un management defectuos în aceste instituții afectează grav capacitatea de a accesa fonduri europene.
Pîslaru a făcut un apel pentru responsabilitate și integritate în rândul politicienilor, subliniind că întreaga populație română suportă consecințele unor management defectuos și a corupției sistemice. În concluzie, ministrul a întrebat retoric: “Cine plătește?”, indicând că adevăratele victime ale acestor neajunsuri sunt cetățenii români, care trebuie să facă față efectelor întârzierilor și ineficienței în administrația publică.