Fuga bugetarilor spre salarii mai mari. Cseke Attila se plânge că angajați din ministerul său se relocă…
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a expus recent motivele sale de îngrijorare cu privire la migrarea angajaților din cadrul ministerului pe care îl conduce către alte instituții, o situație care este determinată de diferențele semnificative în salarii și sporuri între diverse ministere. Într-o discuție purtată în cadrul unei ședințe de guvern, Cseke a prezentat o notă de informare ce evidențiază faptul că stimulentele financiare oferite de unele ministere pot depăși cu mult salariul de bază. De exemplu, la Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, angajații pot beneficia de stimulente de până la 30% din salariul de bază, în timp ce la ministere precum Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, sporurile pot atinge 40% din salariu, plus un alt stimulent de 25% pentru cei implicați în proiecte strategice.
Ministrul a subliniat că acest trend îngrijorător al plecărilor din ministerul său ar putea avea repercusiuni semnificative asupra programelor de finanțare externă, ceea ce ar putea provoca o dezechilibrare în funcționarea acestora. În acest cadru, Cseke a solicitat o cooperare rapidă din partea guvernului pentru a adopta o nouă lege a salarizării bugetare, insistând asupra necesității de a elimina discrepanțele salariale care afectează stabilitatea instituțiilor publice.
Solicitări și inițiative pentru reforma salarială
Nemulțumirile nu sunt exprimate doar de Cseke Attila. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a ridicat problema existenței angajaților care câștigă salarii superioare celor ale miniștrilor de resort, subliniind anomaliile din sistemul salarial. De asemenea, Dragoș Pâslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a abordat aspectul indemnizațiilor stagnante, menționând că suma pe care o primește, respectiv 12.000 lei, nu a fost indexată din 2017, ceea ce arată necesitatea stringentă de a reglementa această situație în cadrul noii legi a salarizării.
Se estimează că adoptarea acestei legi ar putea avea loc în vara acestui an, conform planului de redresare și reziliență (PNRR), având ca obiectiv principal limitarea sporurilor pentru bugetari la maximum 20%. Totuși, aplicarea legii este condiționată de atingerea unui deficit bugetar de 5% din PIB, ceea ce ar putea întârzia orice majorare de salarii.
În concluzie, dezbaterile actuale privind salarizarea bugetarilor evidențiază o problemă persistentă în cadrul sistemului public din România, care necesită soluții imediate pentru a evita o migrație masivă a personalului calificat, ce ar putea afecta grav funcționarea instituțiilor de stat.