BOLOJAN ANUNȚĂ SANCȚIUNI PENTRU PRIMARII CARE NU COLECTEAZĂ TAXELE ȘI NU ÎNCHID ȘANTIERELE FANTOMĂ
Premierul Ilie Bolojan a lansat recent un avertisment grav cu privire la starea actuală a administrației locale din România, subliniind că sistemul existent de funcționare nu mai este sustenabil. În cadrul unei intervenții la Radio România Actualități, Bolojan a exprimat îngrijorări legate de dependența excesivă a autorităților locale de bugetul de stat, o situație care se traduce în costuri enorme, generate de împrumuturile externe pe care acestea sunt nevoite să le contracteze. De asemenea, premierul a anunțat măsuri de penalizare pentru primăriile care nu reușesc să-și îndeplinească sarcinile de colectare a veniturilor fiscale și a subliniat necesitatea unor priorități stricte în gestionarea investițiilor locale.
VENITURI ÎNFERIOARE
Aflat în fața unei realități alarmante, premierul a evidențiat o problemă majoră: România colectează sume mult inferioare față de media europeană la bugetul de stat. Cheltuielile administrative sunt, în mare parte, acoperite prin transferuri de la nivel central, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului. Bolojan a subliniat discrepanța dintre veniturile proprii ale localităților și cheltuielile curente, ilustrând acest lucru cu exemplul impozitului pe proprietate, care în România reprezintă doar 0,55% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 1,85%, ajustată la puterea de cumpărare.
REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE
Pentru a face față acestor provocări, Bolojan a declarat că reforma avizată de Guvern are ca obiectiv major îmbunătățirea eficienței primarilor. El a menționat că problemele nu sunt doar legate de „delăsare”, ci și de lipsa unor instrumente legale adecvate care să permită executarea datoriilor rău-platnicilor. A exemplificat situația beneficiarilor de ajutor social, unde suma datorată nu putea fi reținută din cauza lacunelor legislative, care îngreunează întreg procesul.
IMPACTUL CHELTUIELILOR
Bolojan a subliniat de asemenea importanța alinierii cheltuielilor la venituri. Este alarmant faptul că în Europa veniturile din impozite acoperă costurile cu salariile, în vreme ce în România acestea sunt de trei ori mai reduse în raport cu cheltuielile pentru personal. Chiar dacă se alocă aproape 3% din PIB pentru investiții locale—de două ori mai mult decât media europeană—premierul atrage atenția că actualul model de finanțare a ajuns la o limită critică. Dobânzile anuale plătite de stat sunt acum echivalente cu valoarea programului „Anghel Saligny”, ajungând la 55 miliarde de lei.
STOP RISIPEI DE RESURSE
În concluzie, Bolojan a accentuat necesitatea de a opri risipa de resurse prin dezvoltarea de proiecte care nu aduc beneficii comunităților. El a oferit exemple relevante, cum ar fi canalizările accesibile doar pentru 20% din populație, ceea ce demonstrează că 80% din fonduri sunt irosite, dar și renovarea școlilor în care nu mai există elevi sau construirea de stadioane în localități cu o singură echipă.