Declarația lui Dragoș Pîslaru privind reforma administrației publice
Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat recent că pachetul de legi destinat reformei administrației publice nu constituie o surpriză. Subliniind necesitatea reducerii cheltuielilor în aparatul de stat, el a afirmat că este firesc ca statul să adopte măsuri de eficientizare. Într-o apariție la Euronews, Pîslaru a accentuat importanța consumării economiilor, estimând că acestea ar putea atinge o sumă impresionantă de 5,7 miliarde de lei pe an, având un impact estimat de 3,3 miliarde de lei pentru anualitatea în curs.
„Cred că nu discutăm despre vreo surpriză. Aceste măsuri au fost dezbătute mult timp, iar o parte considerabilă a populației și-ar fi dorit ca asemenea măsuri să fie adoptate mai devreme în contextul reducerii deficitului bugetar. Statul, similar sectorului privat, trebuie să contribuie la echilibrarea eforturilor financiare”, a adăugat ministrul.
Ce implică reforma administrației publice?
În aceeași zi, Ministerul Dezvoltării a dezvăluit un proiect ambițios care vizează reforma administrației, publicat în transparență decizională. Acesta cuprinde o serie de măsuri ce variază de la tăieri de personal la majorări de impozite pentru clădirile ilegale și sancțiuni pentru cei care nu-și achită datoriile. Printre inițiativele propuse se numără și o „listă a rușinii”, care va include persoanele fizice și juridice cu datoriile neachitate.
Conform actului normativ, ce urmează a fi discutat în Guvern, ordonatorii de credite vor beneficia de 10% mai puțini bani pentru cheltuielile de personal față de anul 2025. Această ajustare se va realiza prin disponibilizări sau reduceri de salarii și sporuri, preconizându-se desființarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali, o reducere de 25% a posturilor din instituțiile prefectului și o diminuare cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale, aplicându-se însă o limită de 20% pentru posturile deja ocupate.
Aceste măsuri sunt implementate într-un context economic complicat, unde economia românească se confruntă cu provocarea necesității de eficiență crescută, fără a compromite serviciile esențiale pentru cetățeni. Capacitatea de adaptare la noul climat economic și măsurile de austeritate reprezintă cu siguranță provocări de proporții pentru stat.